Dacă aș putea să mă întâlnesc cu Mădă, cea din copilărie în încercarea de a-mi scurta cumva drumul către Autenticitate..
M-aș lua în brațe și mi-aș zice asa:
– M, vreau să iți amintești mereu cât ești de Valoroasă. Te rog nu-ți pierde vremea și nu-ți bate capul cu părerile celorlalți, creativitatea și unicitatea cu care te exprimi în lume vor avea ecou în sufletele oamenilor potriviți și vor căpăta un sens ..chiar dacă mai târziu..iar dacă nu, va fi ok oricum.
– Setează-ți limite și nu lăsa pe nimeni să ți le încalce, fă alegeri conforme valorilor tale, nu din frică sau rușine. A, da..musai – Renunță la rușine și vinovăție!
– Te iubesc M, urmează-ți calea și pașește cu Bucurie pe drum, Iubește cât poți de mult, Trăiește Tristețea Despărțirilor, plângi și consumă-ți suferința la timpul cuvenit, adu-ți aminte de ‘Necunoscut’, de “Dumnezeu” și mergi mereu înăuntrul tău pentru Răspunsuri. Validează ce simți, recunoaște-ți Valoarea și Respectă Diferențele.
– Greșelile sunt cele care te împing la evolutie, nu te sfii, Greșește! Nu există altă cale de a învăța compasiunea (față de tine și față de ceilalți), nu autentic.
– Nu ține cu dinții de relațiile ce se vor a fi încheiate, nu bate la uși închise și mai ales recunoște-le din timp, dă-le drumul, recunoscându-ți frica de singurătate. Nu fugi de aceasta, stai cu ea și primește-i darurile.
– Îmi pare rău ca te-am criticat, judecat, pus jos, când ar fi trebuit să te susțin, când ai fi avut mai multă nevoie de susținere.
– Te rog, Iartă-mă!
– Trăiește Copile așa cum știi mai bine, află cine ești și separă-te de rolurile învățate, recunoaște-ți apărările și Trăiește Conștient.
– Iubește și lasă-te iubită! Meriti!!
Dacă aș putea rescrie istoria copilăriei mele,
… l-aș readuce pe tata înapoi din lumea celor blânzi, l-aș întreba ce i-a zbuciumat sufletul de si-a găsit alinarea în alcool și fugă, dar mai ales, i-aș spune că îl iubesc.
Aș da orice să mi-l reamintesc pe el spunându-mi asta, ca să nu-i mai caut cuvintele în persoanele și relațiile nepotrivite.
Dacă aș rescrie povestea copilăriei mele,
aș pune-o pe mama lângă mine, prezentă în fiecare zi ca să nu mai pornesc în viață cu senzația de Lipsă.
Dacă aș putea rescrie povestea,
Cu siguranță aș transforma palmele primite de mama de la tatăl meu, sub ochii mei, cu mângâieri. Aș înlocui certurile interminabile cu cântece, nopțile petrecute în frică cu seri de iubire.
DAR,
Dacă toate acestea nu le-aș fi trait, aș fi pierdut Curiozitatea, Curajul de a explora, care au apărut tocmai din acele experiențe.
Credința ca Ceva, Altceva, dincolo de tot ce trăiam, era posibil pentru mine, a fost cea care m-a împins către tot felul de căutari – și mi-au dat forma în care sunt turnată azi.
Îmi îmbrățișez trecutul, părinții, familia. Și da, aleg să nu mai rescriu nimic.
Simt Recunoștință pentru tot ce am trăit căci aici se afla Sursa și Motorul motivației mele de a-l căuta pe Altfel, de a mă căuta și a mă găsi pe Mine.